marți, 5 iunie 2012

I.m here

                                                                                                                m-am mutat aici . pupici.

luni, 4 iunie 2012

fluturi

alegere. aleg să mă reîncarnez într-un fluture. nu omidă. fluture. să nu mai trec prin nici un stadiu de metamorfozare acută. 
un fluture cu aripi mari. gingașe, pictate în culori pale, violet, roz, crem. 
alternanța curenților să mă poarte în cele mai efemere locuri, unde nici amintirea, nici memoria nu există.
aș trăi o zi. o singură zi. intensitatea ei va fi una maximă. mă voi naște, voi iubi, voi suferi, iar apoi, voi muri. voi pleca în neființă. acolo mă aștepți tu așa-i? doar mi-ai promis...”ne vedem în neființă”.
P.S. because we came from the same cocoon.

vineri, 1 iunie 2012

iunie, 1, 2012

un an. 365 de zile trăite în ființă sau neființă. 365 de zile în care vocea ta îmi mângâia simțurile, 365 de zile în care te-am simțit. mereu. 
”micro-universul” nostru doar acum și-a pus temeliile, doar acum a aranjat planetele, simțirile. 
aglomerația de atomi . este și ea aici, formând o nouă galaxie. 
lacrimi. da, sunt aici, dar de data asta marchează fericirea, pe o parte. pe cealaltă îmi arată că timpul se scurge, lumea se transformă și nici noi nu rămânem aceeași. 
perla roșie din scoica de diamant își schimă și ea culoarea.
totul se schimbă, love. totul. 
mi-am dat seama de ceva. știi acel fluture colorat în negru și alb? suntem exact ca și culorile lui. într-o totală contradicție, dar dacă una nu ar exista, nu ai mai putea știi ce este cealaltă.
                                                                                         P.S.  un an de trăiri.. în ființă și nefiintă. 

marți, 29 mai 2012

marionetă

ai un control incontestabil asupra mea. la fel cum un păpușar își controlează marionetele.
zâmbetul meu...el vine și pleacă în funcție de acțiunile tale.
lacrimile la fel...bineînțeles, ele sunt mai des întâlnite, dar nu e vina ta, e vina mea, love. vina mea și a mixului de sentimente ce zace în mine.
cât de mult aș vrea să se uniformizeze totul, să nu mai am decalaje interioare, să-mi pot defini bine sentimentele, la fel de bine cum este definit conturul unui cerc.
zac în melacolie, love. aici m-ai lăsat, aici mă găsești. o să aștept cât va fi nevoie. 
                                                                   P.S. sunt bolnavă. bolnav de romatică și neînțeles de tristă.
                                                                                      P.P.S. tu...tu ești un clasic.

vineri, 25 mai 2012

ea

zâmbet și bucurie. fericire dusă la cel mai înalt rang. lumină în ochi și suflet. 
oricât de greu ar fi, tu ești acolo, scumpa mea.
orice problemă ași înfrunta, știu că tu vei fi mereu acolo pentru mine. 
ași accepta orice pedeapsă îmi oferă viața, în afară de aceea să te pierd. 
inima ta este pur și simplu cusută de a mea, cu cea mai rezistentă ață chirgicală din lume. ele bat la unison, scumpo.
îți mulțumesc pentru tot. absolut pentru tot. din inimă. 
pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine, pentru toate nopține în care am râs, pentru toate nopțile în care am plans, pentru toate zilele fericite și pentru orice.
                                                                                       P.S. te iubesc. până la cer și înapoi. 

miercuri, 23 mai 2012

cămașa ta

”mi-am dat seama că vei fi alături de mine indiferent de ce se va întâmpla”
da. poți fi sigur. după mine, asta ar fi unica siguranță în viață, dar asta depinde de tine.
”mă iubești?”
crezi că am încetat vreodată să o fac? nici în cel mai rău moment, niciodată. 
și ea, iubirea, a crescut. cred că acum trăiesc apogeul. acesta este punctul maxim. sau poate sunt capabilă de mai mult. sigur sunt în stare să te iubesc mult mai mult, dar nu, nu vreau. mi-e frică.
inima mea s-a micșorat atât de tare încât s-a ascuns în buzunarul cămășii tale, acolo, lângă inima ta. 
acolo se simte protejată și iubită. te rog! să nu o faci să se simtă altfel.
                                                                                                      îți mulțumesc. din inimă. 
                                                                                          






                                                                                                                                    Cu drag, printre sute de stări, R.

luni, 21 mai 2012

hormoni. secreții

mă iubești. nu mai întreb, afirm. din totă ființa mea.
viața ta ar fi alta dacă nu ași fi eu în ea, una mai puțin...viața.
știu asta. simt asta. 
hormonii îmi joacă feste. 
secrețiile joacă o horă a nebuniei. 
pastilă. pastile. singura soluție, tu.
contururi fine îți definesc buzele. de ce mă atrag? nu ar trebui.
sentiment de neconceput. 
te las în voia sorții...
îți spun un ultim și etern ”te iubesc”.
el va răsuna la infinit în Univers.
P.S. este ultima dată când mă gândesc la tine.
P.P.S. everybody lies.

duminică, 20 mai 2012

război

mă lupt cu timpul...e 4:14 a.m...tu ești tot aici cu mine, în mine, contopit cu tot ceea ce-mi aparține..de ce? de ce ai această forță?
chiar ești persoana mea? da...tu ești persoana mea, dar eu nu sunt a ta.
mda..îmi urăsc viața. oficial, astăzi, 20 mai 2012 îți declar război. dacă tu lupti, o să lupt și eu, dar nu alături de tine, ci împotriva ta. o să ai multe de dovedit până să încheiem un tratat de pace...ești oficial inamicul meu numărul 1.
tu și timpul...împotriva mea, suflet plin de senimente care se contrazic și se reduc la infinit.
eternul timp... face ce vrea cu existența mea. vreau să te opresc! măcar pentru o zi și să schimb ceva, ceva mai mult...
P.S. am uitat de mult asta...


sâmbătă, 19 mai 2012

neom

nimic nu ține o eternitate...
da. cea mai dureroasă afirmație, mai ales când vine vorba de tine.
nuanțe și acorduri de vioară îmi liniștesc sufletul. durerea va fi aici curând.
să mori? niciodată. ți-aș crea o poțiune a eternității. te-aș conserva (oricum o fac în sufletul meu).
”eul meu lăuntric...” orice eu al meu vrea asta. 
te strâng la piept și te fărâmi în bucățele mici de diamant. el e mai puternic, nu?
eternitate...e cuvântul ce definește orice simt pentru tine. 
eternitatea e cea care zace în mine și care va muri odată cu mine. știu că mă contrazic, dar asta facem noi, ființele umane, oamenii, nu?

                                                                            dar dacă...mă transform în neom? ar schima asta ceva?

miercuri, 16 mai 2012

înger. covor roșu. mâini

ceață. 
ceva a murit azi, ceva din mine...sau tot? uff, sper că nu.
vreau să mor și eu odată cu acel ceva... cum să fac să grăbesc lucrurile? sau ar trebui încetinite?
nu am răspuns la nici una din întrebări.
chiar am ajuns la stadiul în care nu știu ce drum să aleg...chiar nu știu. 
concept neînteles. viață crudă. 
înger... te invoc. 
purifică-mă. 
te implor.
 promit... promit orice, doar purifică-mă. 
covor roșu plin de sânge...nu-mi mai îmbăia sufletul, lasă-mă să mor, liniștită...
mâini pătate cu orgoliu și egoism, părăsiți-mă. acum...serios.
vreau să renasc.



marți, 15 mai 2012

matematică

credeam că sunt aceea persoană care își definește bine sentimentele. prietenie și iubire. separat. dar mă pui pe gânduri, love.
oare...oare..? nu, nu cred. nu vreau. nu pot. și da...poate sunt în faza de negație. dar nu vreau să fiu în nici o fază.
te iubesc. te ador. dar nu așa...nu vreau așa. 
știu că dacă nu găsesc răspunsuri la o întrebare, cel mai bine e să schimb întrebarea, dar oricât aș schimba-o, tot la cea înițială ajung. e tot matematică, love.
mai bine nu mă mai întreb.
P.S. credeam că sunt persoana ta
P.P.S. dacă cineva ar încerca să-mi șteargă memoria, la tine ar da eroare.

duminică, 13 mai 2012

tatuaj

hei. trebuie să vorbesc cu tine...
azi mi-am dat seama de ceva. chiar sunt dependentă de tine, chiar nu pot rezista nici câteva ore fără tine, ce să mai zic o zi.
îmi ești implantat în neuroni, tatuat pe fiecare venă... 
îmi forțam conștientul să nu se mai gândească la tine, dar tu ești dincolo de el. 
am început să mă întreb când mi se va face dor de tine, dar după aceea mi-am dat seama că-mi era deja dor. 
mi-e dor tot timpul, chiar și când sunt cu tine. 
                                                  viața e prea dură pentru a te echivala cu ea, și tu dragule, valorezi mai mult de atât.

miercuri, 9 mai 2012

mix

mi-a trecut supărarea, love. tu, tu cum ești? bine că ești...
dar ce ești? un clasic, un romantic, un simbolist?
cred că ești un mix. un individ care redă suferința, într-un mod credibil, prin simboluri.
da, love. ăsta ești tu.
un mix. de calități și defecte. 
îmi transmiți orice, doar prin privirea ta pătrunzătoare și atotștiutoare. 
ești un tot. 
P.S. întotdeauna vei fi favoritul meu. 

sâmbătă, 5 mai 2012

adaptare

                              ”haos organizat, mi-ai dat planete peste cap, ai stricat un echilibru, este vid, este ciudat!


și eu simt la fel. micul meu sistem solar este dat peste cap, orbitele sunt inversate, iar planetele se ciocnesc într-un haos organizat
echilibrul meu interior este stricat. mi-ai dat ființa peste cap.
vid...vid a fost tot timpul în Universul meu, deja nu mai este atât de ciudat. am început să mă adaptez. 
trebuie să o faci și tu. adaptează-te condiților. dacă nu... vei deveni și tu vid.


joi, 3 mai 2012

prinț al elegiei

                                                          (să fie ultima, sau penultima?..nu știu, mă mai gândesc)
să te cert, să te critic..? ce rost mai are. sunt singură într-un vid de nepătruns. oricum nu mă auzi.
aveam în mână strânse stele, dar s-au metamorfozat în...scrum. seamană cu ceva.. inima mea oare?
nu o să te cert, nu o să te critic. o să te felicit din tot ceea ce sunt: trup, suflet și minte.
o să-ți primești laudele ”meritate”, o să fi încoronat, prinț al elegiei. 
e bine așa? îți place să fi în lumină? să stralucești?.. străluceai și înainte, dar poate pentru tine nu a fost de ajuns, dar acum ai primit tot, ceea ce înseamna pentru mine nimic.


                                                                                                instanță decăzută, erai suprem.

miercuri, 2 mai 2012

aglomerație de atomi

cum să-ți zic de data asta instanță dragă mie?
să-ți spun ”love”, sau mai bine ”iubire..
nu, nu o să te definesc așa bine, sau poate că o să o fac mult prea bine.
o să îți spun ”atom”.
deja îmi complici existența atomule, sau mai bine zis aglomerație de atomi.
nori electronici se revarsa asuprea noastră. reacționăm?
nu, e prea mult spus. niciodată.
mai bine plec, deja vine ploaia.
și nu..nu vreau să mă săruți în ploaie. s-ar deforma structura ta chimică, și nu vreau să pățești ceva.
P.S. întanță dragă mie, te-am pierdut în ploaie...

luni, 30 aprilie 2012

creatură(6)

love, iar mă faci să-mi doresc moarte. chiar m-ai supărat. rău de tot.
mi-ai spulberat orice vis, orice speranță, cât de mică a fost ea.
te-am păstrat în cel mai frumos loc din lume, în inima mea. te-am ținut prizonier.
dar tu vrei să pleci, și  nu oriunde. în altă inimă. în inima ei...
chiar vrei să mă facă să urăsc toate ființele (nu-mi permite nimic să le numesc persoane) de gen feminin? 
o să mă transformi în ceva fără nume, ceva egoist și fără scrupule când vine vorba de tine.
                                                     gata! nu mai vorbesc cu tine...cel puțin până îmi trece supărarea.

duminică, 29 aprilie 2012

miligrame.kilograme(5)

dragule, ce e cu tine? te intreb...pentru că, pur și simplu, nu te mai simt. 
ești departe, chiar dacă stai lângă mine.
iar ne-am distanțat?
știi ceva? eu nu o să mai lupt iar și iar pentru o reapropiere. nu mai pot. am luptat destul.
fă și tu ceva...ceva semnificativ.
nu te mai juca cu sentimentele mele de doi bani, sau trei, depinde din ce punct privești.
am ajuns iar la acel stadiu de cerșire de iubire, de implorare,love.
sau poate sunt eu prea dependentă? te solicit prea mult? sau tu nu mai răspunzi deloc solicitărilor?
nu..mai bine nu răspunde, oricum nu o făceai. 
sunt contaminată cu mirosul tău dulce-acrișor...mi-a rămas imprimat, tatuat chiar...e permanent. 
individa aia te-a făcut să te schimbi. 
nu mă mai pot abține.. nenorocita!
scuză-mă, dar trebuia să o spun.
este cea mai nedemnă ființa din univers, nu a meritat nici un miligram de iubire din inima ta pură, dar a primit kilograme și nu a dat nimic.
P.S. știi care e diferența între noi două? eu am vorbit serios când ți-am spus că te iubesc.

vineri, 27 aprilie 2012

uzurpadoare(4)

cred că termin și eu aici...
dar nu știu dacă îmi va permite sufletul, mintea, corpul..nimic.
scuză-mă, sunt pe aceeași lungime de undă cu tine, dar nimic din ceea ce sunt nu-mi permite să fac asta.
ea..ea, daca o pot numi o ”ea”, chiar ajunge să îmi la locul?...
dragule, aveam așteptări mai mari de la tine...dar știi cum e, te dezamăgesc cei la care te aștepți cel mai puțin.
P.S. love, m-ai dezamăgit.



joi, 26 aprilie 2012

desenez.șterg(3)

deja am făcut-o. și știi ce? e doar în tonuri de gri, love.
zâmbet? ce e acela fără tine?
viață? ce e aceea fără tine?
iubire? mă abțin..deoarece nu știu ce înseamnă acest cuvânt în lumea asta.
dacă ar fi să-mi redesenez viața, mâna mea ți-ar contura fără nici o problemă fețișoara, și nu numai.
dacă ar fi să șterg ceva din viața mea, radiera nu ar funcționa asupra ta, love.
incantații ciudate îmi vin în minte, și chiar nu știu de ce.
stelele îmi spun că încă ești aici, iar tu, love, dacă vei avea vreodată nevoie de mine, și eu nu o să mai fiu, ridică-ți privirea spre lună. acolo sunt eu. în orice pată stranie, ciudată vei vedea, acolo e zâmbetul meu care e mereu cu tine.
P.S. îmi insufli viață.

ei bine...(2)

ei bine...da, îmi tresare inima când te văd. dar nu în acel sens în care crezi tu, sau ea
sunt fericită doar când mă gândesc că am privilegiu să vorbesc cu tine, că am ocazia să-ți văd ochii efemeri aproape zilnic, buzele moi și umede..ahh. 
sunt fericită că pot vorbi cu tine, sunt fericită că vorbesc cu tine. sunt fericită că însemn așa mult pentru tine, love.
sunt fericită când pot face ceva cu scopul de ați face un micuț rid de expresie în colțul gurii. 
azi mi-am dat seama de ceva. 
nu te mai iubesc. te ador. sunt la stadiul de a te adora, de a vrea să-ți aud vocea în fiecare secundă a vieții mele nule, de a vrea să-ți simt atingerea firavă pe obrajii mei și să-mi spui ceva suav, dulce, lin..așa cum știi doar tu,love.
P.S. nu vreau să mă gândesc cum ar fi viața mea fără tine.
P.P.S. dar deja am făcut-o...


miercuri, 25 aprilie 2012

plouă(1)

bună. nu am mai vorbit de mult, love.
astăzi plouă. și afară și în interior. chiar plouă.
vroiam să îți dedic ceva, măcar un rând..dar nu. eu, idioata, îți dedic întreaga viața
dar nu eu sunt idioata aici, idiotul ești tu, love. și nu, nu regret că îți dedic întreaga viața.
ți-aș da mai mult de atât. 
fiecare secundă alături de tine e..ei bine, nici dacă aș avea acces la cele mai geniale minți din lume, care au fost sau sunt, nu aș putea spune ce simt atunci.
dragul de tine. 
ești singura persoană care a știut să-și facă loc în mine în cel mai ciudat mod posbil. nu prin cuvinte și acțiuni normale, ci invers. ai fost diferit. și sincer, cel mai sincer.
                                                                                         P.S. ”-îți tresare inima când îl vezi?”
                                                                                                 ei bine...

luni, 23 aprilie 2012

ne-au furat dansul




indienii dansează dansul nostru...
noi...am fost.
ne-au furat dansul, ei ne-au furat tot ce era al nostru.
iar noi? semne...oare sunt semne?
semnele noastre, care făceau mai mult decât cuvintele.
din nou noi..
eu renunț!
m-am săturat de aces infinit ”noi” care nu există și nu a existat niciodată.

duminică, 22 aprilie 2012

iar.din nou. ciclic.

iar am dat greș. iar am vorbit ”ciudat”. iar mi-am dat frâu liber sentimentelor mele neapreciate, iar.
și tu..ei bine, tu, ca de fiecare dată îmi lovești orgoliul și prin orice cuvât al tău șoptit spagri zidul ce îl ridic asuprea mea, pătrunzi prin armura mea de diamant și ajungi fix acolo...la ea, inima mea. 
idioata mea de inimă, idioata mea de inimă care te iubește și care nu începe și nu termină nici o bătaie fără să-mi aducă aminte că exiști. 




                                                                                      indienii dansează dansul nostru... dar asta va fi în altă zi.

sâmbătă, 21 aprilie 2012

2012, aprilie, 21.




uff. iar mă faci să simt nenorocit 2012, nenorocit aprilie, nenorocit 21
                                            mă faci să simt până în cele mai nepătrunse locuri, până în viscere, până în tot.
                                            simt cum îmi trepidează pământul sub piciore, simt cum cade cerul peste mine. 
                                                                                        niciodată nu am simţit aşa. 
                                                                fost iubit aprilie, te urăsc din toată fiinţa mea. promit!
                                                           fostă iubită viaţa, şi pe tine te urăsc la fel de mult cum te-am iubit. 
                                                        îți revedinc orice drept de a-mi mai atinge sau schimba vreun sentiment. 

joi, 19 aprilie 2012

promit

                                                                                                       vei rămâne o amintire. promit!

luni, 16 aprilie 2012

univers

îmi delirează mintea. din vina ta. din vina ta este totul, sau poate nu, dar acum pe tine te învinuiesc. tu esti acela care...nu pot spune, nu îmi stă în fire să te jignesc. nu pot, nu-mi permite sufletul. 
ești incendiar. 
ești aceea persoană care orice ar spune și orice ar face nu pot face nimic în a te face să suferi sau să încerc măcar..
P.S. mă faci să plâng.
P.P.S. ești universul meu.

duminică, 15 aprilie 2012

vibrez

oră târzie. telefon ce sună. răspund. cuvinte ciudate, dar ești tu, love.
m-ai făcut să vibrez. mi-ai dat speranță, putere. 
nu sunt genul de persoană care să vorbescă despre cele două, dar cu tine alături îmi sunt implementate în organe, în tot.
cuvintele tale ciudate au ajuns acolo unde nici o metaforă, nici o comparație, nici un epitet nu au reușit să ajungă. 
ești aici cu mine și vei fi mereu.

                                                                                                           P.S. te iubesc.

vineri, 13 aprilie 2012

iulizie

uff..m-ai făcut să tremur. mi-ai făcut inima să tresară. m-ai făcut să zâmbesc.
suavitatea buzelor tale moi mi-au înveselit porii, degetele tale pe lobul urechii.. uff din nou.
respirația ta îmi încălzește inima, fiecare globulă din sânge parcă delirează.
te simt.
”If you ever leave me baby..”


sună ceasul? uff...tu chiar nu mai ești aici.

miercuri, 11 aprilie 2012

carapace

o carapace. o carapace metaforizată. o carapace care să mă protejeze de tot. de absolut tot.
o carapace care să mă protejeze de stropii indiferenței, de razele iubirii și de..tine.
o carapace care să evite tresăririle inimii mele. așa voi trăi mai mult. și în mai multă pace.
P.S. aș vreau să fiu o țestoasă.

luni, 9 aprilie 2012

contract

încheiem un contract.
eu, îți promit să-ți dau toată iubirea și afecțiunea mea.
în schimb, tu, o să ai grijă de inima mea.
o să o protejezi de orice sentiment negativ. de orice metaforă sau comparație ar face-o să se simtă ”ruptă”, neiubită sau tristă.
în cazul în care nu se îndeplinesc clauzele, pedeapsa va fi una simplă, dar dureroasă.
nu vei mai fi capabil de iubire.
                                                                                                               P.S. ai grijă de inima mea.

duminică, 8 aprilie 2012

mușcătură de paianjen


uff... chiar am nevoie de morfină, love.
cumva, într-un anumit fel aș vrea să mă detașe de ea, de tine. cumva aș vrea să nu te mai ... simt. 
dar sunt confuză. chiar ești în mine. și chiar îmi place să te simt contopit cu organele mele, cu sângele meu.
mi te-aș injecta în vene, sau deja am făcut-o? cred că da.. deja sunt dependentă de tine, love. 
și nu, nu vreau să îmi revin.

                                                                                                                     Claudiu C.
                                                                                           P.S. ești ca o mușcătură de paianjen.

sâmbătă, 7 aprilie 2012

clipesc

clipesc. involuntar. 
la fel de involuntar îmi curge și o lacrimă...
de ce?
nimeni nu-mi poate da răspunsul. nici măcar tu.
te vreau aproape. cel mai aproape.


                                                                         P.S. însemni pentru mine mai mult decât îmi dau sau îți dai seama.

marți, 3 aprilie 2012

metaforele lumii

un drum medieval.
doi prieteni, băieți.
unul dintre ei este puțin...diferit.
primul, cel mai subțirel își ”duce” prietenul aflat într-un scaun cu rotile.
râd. se simt bine unul în compania celuilalt.
sunt prieteni. asta spune tot.
P.S. nici dacă aș fi avut accesul la toate metaforele lumii nu aș fi putut descrie sentimentul.

luni, 2 aprilie 2012

ghiocel

ești al meu, sau este doar o iluzie de-a mea?
sunt egoistă în tot ceea ce te privește.
sunt egoistă în vorbele tale, în privirea ta, în atingerea ta, în zâmbetul tău..în tot. sunt egoistă cu privire la tot.
vreau să fi doar pentru mine, într-u totul.
doar al meu.
              P.S. ești ca primul ghiocel al primăverii

duminică, 1 aprilie 2012

1 aprilie

”vezi că ți-e șiretul dezlegat..”
cam așa e viața mea acum, existența mea. o banală glumă de 1 aprilie.
sentimentalismele nu țin de această zi, doar comicul.
caracterul și ființa mea sunt în așa fel construite și înrădăcinate încât sentimentalismele sunt prezete în mine zilnic. nu țin cont de dată, de nimic.
 


                                                                               P.S. ți-am spus că te iubesc..așa, ca pe-o glumă de 1 aprilie.
                                                       P.P.S. nici eu nu știu dacă am zis-o ca pe o glumă sau un adevăr...

sâmbătă, 31 martie 2012

dialoguri

hei. ești?
”da..”
uff.. ce bine, încă ești aici.
”da.., dar nu voi mai fi.”
mda.. nu-mi mai adu aminte..
”ba o fac..”
atunci..dă-mi niște morfină.
”nu. viața se simte, nu se anesteziază”
da..ai dreptate, dar la durerile groaznice se dă morfină.
”încă nu e durere groaznică, dar va fi”
...
                                                                                                       P.S. vom mai dialoga vreodată?

marți, 27 martie 2012

praf de stele

m-am gândit să-ți scriu..dar cu ce?
să folosesc cerneală? nu..
o să-ți scriu pe un fundal negru cu praf de stele.
îți place așa, sau nici acest sacrificiu nu e îndeajuns?
”înot în stele..”.
și eu am întotat în stele pentru a procura praful.
îți voi scrie doar un cuvânt, nu știu exact ce e, dar ți-l scriu.
                                                                                                                     ”Adio!”

duminică, 25 martie 2012

bună

Bună. mai ești aici? sau ai plecat? sper că nu..sau cel puțin nu încă. 
mai e puțin timp, așa-i? 
pot evita cumva această metamorfoză...sau nu am nici o șansă?
încă te mai caut în vise, dar nu știu de ce acolo. tu ești aici..dar nu pentru mult timp. 
                                                                                                       P.S. mă lași ca o foaie în ploaie..

vineri, 16 martie 2012

2o12 (2)



                                                                                                                Hei tu, 2o12.



îți mă aduci aminte când ți-am spus să mă faci să simt că trăiesc? mulțumesc. 
este martie, și deja am trăit ca pentru tot anul. 2o12, ți-am mai cerut să fi si blând, nu am cerut cruditate de la ”augusta ta prsoană”. 
chiar mi-ai făcut pericardul să tresară, iar sistolica să treacă peste 130 mmHg. și toate astea în câteva minute. mulțumesc drag 2o12.

sâmbătă, 10 martie 2012

armură de diamant

mi-am construit, manual, o protecție, un fel de armură. din diamant. cu ea, mi-am acoperit inima pentru ca nimeni și nimic să nu pătrundă în ea, fără permisiunea mea. nici măcar tu.
în luna februarie, într-o seară de sâmbătă sau vineri, nu-mi aduc bine aminte, am realizat că ai trecut de ea. atât de profund ești?
încer să-mi aduc aminte cum mi-am confecționat armura. totul era în perfectă stare, ba chiar am testat-o și nu era nimic stricat.
atunci, cum ai intrat?
doar dacă... ai avut permisiunea mea.

miercuri, 7 martie 2012

Dulapul cu dovezi de dragoste








astăzi mi-am creat un dulap. nu din acela cu haine, ci cu dovezi. dovezi clare de dragoste. le-am pus pe categorii: dovezile tale, dovezile mele și dovezile noastre. și bineînteles, dovezile lor, ale prietenilor mei.
sertarul cu dovezile tale este din lemn de cireș vopsit în culori pale. îl deschid și încep să le așez. nu sunt foarte multe și nici consistente.
sertarul cu dovezile mele este din lemn de arțar vopsit în culori închise, roșu închis, vișină. îl deschid și realizez că am nevoie și de al doilea sertar.
sertarul cu dovezile noastre rămâne gol.
ultimul sertar. cel mai încăpător. din lemn de pin și vopsit în culorile curcubeului.  acolo sunt dovezile lor de dragoste. bine definite, exact ca și ridurile de expresie. constat că și aici mai am nevoie de un sertar.
doar noi nu suntem în stare să ne dovedim iubirea, sau tu nu ești în stare să iubești?

miercuri, 29 februarie 2012

Gramatică umană

                                                                                                    ”Te vreau.
                                                                                 Două cuvinte. De ce le complici?
                                                                                        Îți propun să le analizăm...
                                                                 te-pronume, formă neaccentuată (dar accentuată de el)
                                                                                         El te, pe tine..doar tu.

                                                                       vreau-verb, definitor,solicitant de acțiune...
                                                                                    infinitiv: a vrea, a dori...
                                                                       Te vrea, te dorește..pe tine, doar pe tine.

                                    

marți, 28 februarie 2012

uman


Am visat o carte. Pentru prima data m-am visat citind o carte. Când închid ochii îi vad fiecare literă, fiecare cuvânt, fiecare propoziție, dar când îmi depărtez buzele pentru a le rosti, totul se șterge din memoria mea...
 Pagina 143. Aici am ajuns.  ”Iubire necunoscută”. Acesta era titlu.
 O copertă galbenă, cu doi îndragostiți pe malul mării, ținându-se de mână.



Oare care era firul acțiunii? Ce se întâmpla cu cei doi îndragostiți și de ce nu-mi pot aduce aminte aproape nimic..?
Alt mister al subconștientului uman.

R.

Fotografia mea
Medias, Romania
”EU” -pronume personal, formă accentuată (accentuată de mine, mă accentuez -formă neaccentuată. Prin simpla matematică cele două forme se reduc, deci sunt 0...nimic) - în autoritatea lui ”El” ; în momentul de față se lasă controlată de ochii tăi, cu bună știință.