joi, 1 septembrie 2011

Acel el din trecut...


”Ți-am văzut ochii de-o mie de ori..
Dar, încă mă mai pierd în albastrul lor..” („N-ajunge”-Volaj)


Ochii tăi sunt aeropotul orașului din tine. De pe el pleacă și vin zâmbete, lacrimi, iubiri și despărțiri.
De câte ori îți văd ochii parcă sunt într-un ocean sau plutesc pe un nor în splendoarea cerului.
Zâmbetul tău îți face fața mai luminoasă, emani fericire.
Părul tău blond este într-o continuă concurență cu razele soarelui la strălucrire, finețe și gingășie..dar tu ești învingătorul.
Ești singura persoană pe care am iubit-o cu toată forța sufletului meu...dar dacă stau mai bune să mă gândesc nu te-am iubit îndeajuns încât să nu te rănesc.
Te-am rănit în cel mai josnic mod posibil, ți-am păcălit și înșelat sentimentele sincere, dar fapta e de mult consumată și nu mai am ce să fac. Regret nespus.
Chiar dacă nu vei citi aceste rânduri, cred în telepatie și sper să simți regretele mele...și totuși dacă telepatia nu există sper ca într-o zi sa am curajul să-ți spun aceste lucruri în față.

Cu toată dragostea din univers, pentru M.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

wtf. zi ceva.:)

R.

Fotografia mea
Medias, Romania
”EU” -pronume personal, formă accentuată (accentuată de mine, mă accentuez -formă neaccentuată. Prin simpla matematică cele două forme se reduc, deci sunt 0...nimic) - în autoritatea lui ”El” ; în momentul de față se lasă controlată de ochii tăi, cu bună știință.