Lună de vară.

Frumusețea lunii mi-a șters toate metaforele cu care puteam să redau splendoarea ei. Fiecare crater are povestea lui, fiecare pată are semnificația ei, iar fiecare privire spre lună este altfel. Ea ne aduce mai aproape. Lumina emanată de ea într-o noapte senina de vară nu se compară cu nimic, de fapt nici nu aș dori sa compar acel sentiment, deoarece este unic. O poți privii în fiecare seară, dar niciodată nu va fi la fel.

Dar oare ea ne priveșre?